Juanito- Die Amigos - For more funny videos, click here

Banc cu evrei

Un
> evreu se muta intr-un orasel de catolici. In fiecare vineri,
> in timp
> ce crestinii tineau post si mancau numai peste, evreul
> facea fripturi
> dupa fripturi, innebunindu-i cu mirosul. Disperati,
> catolicii se decid
> sa il converteasca si, dupa amenintari, rugaminti,
> promisiuni, reusesc
> sa il convinga. Il duc cu mare alai la Biserica, unde
> preotul il
> stropeste de 3 ori cu apa sfintita, intonand "nascut
> evreu, crescut
> evreu, acum crestin". Vinerea urmatoare, in timp ce
> toti catolicii
> tineau post si mancau numai peste, din casa evreului
> convertit se
> ridica miros imbietor de friptura. Innebuniti,s-au
> prezentat la casa
> pacatosului, sa vada cum e posibil si l-au gasit in fata
> unui gratar
> mare, plin cu carne, pe care o stropea de zor cu apa,
> intonand:
> "nascuta vaca, crescuta vaca acum
> peste

Die Amigos Häuptling Fliegender Wind

Die Amigos Häuptling Fliegender Wind - The most amazing bloopers are here

banc cu batrane

Un tip foarte cochet observa intr-o zi ca este bronzat pe tot corpul cu exceptia penisului. Asa ca se duce la plaja, se ingroapa tot sub nisip cu exceptia zonei albe. Doua batrane se plimbau pe plaja si observa ciudata excrescenta in nisip. Una din ele ii spune celeilalte: - Nu exista dreptate pe lumea asta! La 20 de ani ma intrigau, la 30 imi placeau, la 40 umblam dupa ele, la 50 plateam, la 60 ma rugam. La 70 m-am resemnat in sfarsit fara... Acum, am 80 de ani, nenorocitele cresc ca buruienile si eu nu ma mai pot apleca

Iarta

Secretul Pentru a Fi Fericit.pps (981KB)

Publish at Scribd or explore others: Books culture romana

Darul zanelor

La botezul unui print, doua zane bune au vrut sa-i ofere acestuia darurile lor.

Una dintre ele ii darui o privire agera ca de vultur pentru a vedea tot ce se petrece in regatul sau, pana la cel mai marunt lucru.

Cealalta ii dadu intelepciune suficienta pentru a nu lua in seama exact cel mai neinsemnat lucru. Cand baiatul crescu, fu regele cel mai drept si mai bun din lume.
Morala acestei fabule:

O mare virtute nu serveste la nimic daca nu e folosita cu întelepciune.

Lupul cel mandru de umbra sa

Un lup mergea pe campie la asfintit, astfel ca soarele ii facea o umbra cu mult mai mare decat el.

Lupul gandi:

- Nu trebuie sa ma tem de nimeni si de nimic. Daca am o umbra ca asta inseamna ca masor cel putin treizeci de metri si pot fi regele animalelor.
Dar in acel moment aparu un leu care se napusti asupra lui si-l manca.
Morala acestei fabule:

Infumurarea poate fi cauza nenorocirilor noastre.

Vulpile si raul meandru

Vulpile priveau apele involburate ale raului Meandru fara sa indrazneasca sa-l traverseze.

Una dintre ele, vrand sa le umileasca pe celelalte, se arunca in rau.

In timp ce era tarata de apele involburate ale raului, vulpile de pe mal strigau: - Spune-ne pe unde trebuie sa o luam!

- Va spun mai tarziu - raspunse vulpea laudaroasa - pentru ca acum ma grabesc
Morala acestei fabule:

Pe laudarosi îi paste pericolul.

CATELUSUL

Era odata un caine care se apropia tiptil de picioarele oamenilor si-i musca.

Drept pedeapsa, stapanul sau i-a legat un clopotel de zgarda pentru a-i preveni pe cei din jur.

Cainele incepu sa se mandreasca cu clopotelul lui in fata celorlalti catei. Atunci, unul dintre ei ii spuse:
- N-ar trebui sa fii asa mandru de asta. Cu totii stim ca nu ti-au pus clopotel pentru meritele tale, ci pentru rautatea ta.
Morala acestei fabule:

Spune-mi cu ce te mandresti ca sa-ti spun cine esti.

VULPEA

Pentru ca vulpea cea sireata sa nu-i fure gainile, stapanul unei gospodarii avea un caine de paza. Dar, intr-o noapte, stapanul uita sa inchida poarta. Cainele adormi, iar vulpea intra in curte si manca toate gainile.

- Esti cel mai prost paznic! - tipa stapanul. Cum ai putut sa adormi?

- Desi tu erai cel cu adevarat interesat de soarta gainilor - raspunse cainele - dormeai.
Cum era sa fiu eu mai atent decat tine?
Morala acestei fabule:

Trebuie sa purtam singuri de grija celor de care ne pasa.

Snoava cu cocosei de Jean de la Fontaine

Un Cocosel – el stie cum-aflase
Tot scormonind o perla minunata,
Si s-a dus cu dansa de îndata
La mesterul de pietre pretioase.
-“Cred ca-i de pret.Ti-o dau, de vrei
sa-mi dai pe ea un bob de mei!”

Tot cam asa un june nataflet
A mostenit un manuscris de pret
Si s-a dus cu el la un librar.
-Cred ca e bun, desi nu am habar.
(Doar asta-i treaba dumitale!)
Eu ti l-as da pe niscaiva parale…

Lupul moralist

V-am spus, cum mi se pare, de nu îţi fi uitat,
Că lupul se-ntâmplase s-ajungă împărat.
Dar fiindcă v-am spus-o, voi încă să vă spui
Ceea ce s-a urmat sub stăpânirea lui.

Auzind împăratul că-n staturile sale
Fac năpăstuiri multe păroşii dregători,
Că pravila stă-n gheare, că nu e deal sau vale
Unde să nu vezi jertfe mai mulţi prigonitori1,
Porunci să se strângă obşteasca adunare
Lângă un copac mare;
Căci vrea pe unii-alţii să îi cam dojenească,
Şi-n puţine cuvinte,
Să le-aducă aminte
Datoriile lor.

Toţi se înfăţişară; şi-nălţimea lupească
Începu să vorbească
C-un glas dojenitor:
"Domnilor de tot felul! Bune sunt astea toate?
Datoriile slujbei astfel le împliniţi?
Nu aveţi nici sfială, nici frică de păcate,
Să faceţi nedreptate şi să năpăstuiţi?
Toate slujbele voastre ţara vi le plăteşte:
Încă, pe la soroace,
Câte un dar vă face.
Dar reaua nărăvire,
Ce o aveţi din fire,
Nu se tămăduieşte.
Vedeţi cu ce morţi grele
Se isprăvesc din lume
Şi cum lasă rău nume
Acei care fac rele.
Gândiţi-vă că poate veţi da cuvânt odată
La-nalta judecată.
Gândiţi-vă la suflet, şi luaţi de la mine
Pildă a face bine."

Ăst cuvânt minunat,
Pe care domnul lup auz că l-a-nvăţat,
Trecând pe lângă sat,
La ziua unui sfânt, când preotul citea
Şi propovăduia,
Pe mulţi din dregători să plângă i-a-ndemnat.

"E! ce aţi hotărât, jupâni amploiaţi?
Oare-o să vă-ndreptaţi?"
Îi întrebă atunci înălţimea-mblănită,
Ce purta o manta de oaie jupuită.
"Spuneţi, o să schimbaţi purtarea-vă cea proastă?"

- "Să trăiţi la mulţi ani, dobitocia-voastră,
Răspunse un vulpoi, în slujbe lăudat;
Ne poate fi iertat,
Să vă-ntrebăm smerit, de vreţi a ne-arăta,
De unde-aţi cumpărat postavul de manta?"
Când mantaua domnească este de piei de oaie,
Atunci judecătorii fiţi siguri că despoaie.

Isabel Pantoja - Virgen del Rocio

Virtutile - roade ale Duhului

Virtutile sunt o lucrare vazuta a iubirii, fata de Dumnezeu. Impodobindu-se cu ele, crestinul se va bucura atit in viata pamanteasca cit si in cea viitoare.

Roadele virtutii sunt: ascultarea de sfatul bun al altuia, paza buna, buna intelegere intre oameni, respectul fata de sine, rabdarea, statornicia, blindetea, smerenia, bunacuviinta, sanatatea trupeasca si sufleteasca.

Radacina acestor virtuti sta in legea morala fireasca sadita in firea omului chiar de la creare. Dupa invatatura Biserii noastre, insa, aceasta fire slabind prin pacatul stramosesc (Adam si Eva) a adus cu sine si slabirea puterii morale firesti a omului. De aceea virtutile rasarite din ea sunt firave si au nevoie de intarire prin harul dumnezeiesc pentru a rodi fapte bune necesare mantuirii.

Credinta este prima virtute care ne apropie de Dumnezeu. Din credinta izvoraste ascultarea si dragostea fata de Dumnezeu care ne aduc roade duhovnicesti.

"Caci precum trupul fara de suflet mort este, astfel si credinta fara de fapte moarta este" (Iacov 2, 26)

Sabia si coroana

Demult, un mare imparat a vrut sa incerce intelepciunea copilului sau, mostenitorul tronului, si a asezat pe o masa coroana si sabia lui. Chemandu-si fiul, ia cerut sa se gindeasca bine si sa aleaga ce ii este mai de folos in viata. Baiatul a ales sabia.

- De ce tocmai sabia, l-a intrebat regele?

-Pentru ca prin sabie, pot cistiga si pastra coroana.

-Asa este, fiul meu, ai facut o alegere buna. Insa tine minte: la fel este si calea pe care trebuie sa o urmeze fiecare om, fie el rege sau taran de rind: Calea Crucii, a jertfei de sine. Crucea este singura arma pe care o poti folosi in viata, in razboiul de toata vremea, razboiul cu diavolul, cu ispitele, cu neputinta si cu tine insuti. Credinta inseamna lupta. Tu ai sabia prin care poti cuceri si pastra coroana, insa Crucea o avem cu totii si numai prin ea putem primi si pastra Cerul in sufletele noastre. Sa nu uiti asta, fiul meu!

Ingerii pazitori (istorioara dohovniceasca)

Doi ingeri calatori s-au oprit sa-si petreaca noaptea in casa unei familii instarite. Familia a fost rea si a refuzat sa-i lase pe ingeri ! sa innopteze in camera de oaspeti. In schimb, le-a oferit o camaruta in subsol. In timp ce isi faceau paturile, ingerul cel batran a vazut o gaura in perete si a reparat-o imediat. Cand ingerul cel tanar l-a intrebat de ce, celalalt inger i-a raspuns: "Lucrurile nu sunt intotdeauna ce par a fi".

In noaptea urmatoare ingerii au ajuns sa se odihneasca in casa unui om foarte sarac, dar foarte ospitalier, taran ce locuia impreuna cu sotia lui. Dupa ce au impartit cu ei putina mancare ce o aveau, i-au lasat pe ingeri sa doarma in patul lor, unde se puteau odihni in voie. Cand s-au trezit a doua zi, ingerii i-au gasit pe taran si pe sotia lui plangand. Singura lor vaca al carei lapte era singurul lor venit, murise pe camp. Ingerul cel tanar s-a infuriat si l-a intrebat pe cel batran, cum se poate intampla un asemenea lucru?

"Primul om avea tot si totusi l-ai ajutat" a spus el.
"A doua familie avea atat de putin, dar era in stare sa imparta totul si tu i-ai lasat vaca sa moara"...

"Lucrurile nu sunt intotdeauna ce par a fi", i-a raspuns ingerul cel batran. "Cand am stat in subsol am observat ca in gaura din perete era depozitat aur. De vreme ce stapanul era obsedat de lacomie, si era incapabil sa-si imparta bogatia cu altcineva, am astupat zidul ca sa nu o mai gaseasca. Noaptea trecuta cand am dormit in patul familiei de tarani, ingerul mortii a venit dupa sotia lui. I-am dat in schimb vaca. Lucrurile nu sunt intotdeauna ce par a fi....."

Uneori chiar asa se intampla cand lucrurile nu se desfasoara asa cum ar trebui. Daca ai credinta, e nevoie doar sa crezi ca orice intamplare este intotdeauna in avantajul tau. S-ar putea sa nu stii (sa nu afli de ce anume te-a pazit Dumnezeu)... Unii oameni intra in viata noastra si pleaca repede...Unii ne devin prieteni si stau aproape de noi...lasandu-si minunatele amprente asupra inimii noastre... si noi nu mai suntem aceiasi pentru ca ne-am facut un prieten bun !!!

Ieri a trecut. Maine este un mister. Astazi este un dar. De aceea se cheama prezent (de la present = dar)! Cred ca viata aceasta este deosebita...traieste si savureza fiecare moment...

Sfaturi duhovniceşti: Televizorul

Suntem datori cu un răspuns în privinţa aceasta. Unii oameni se întreabă - e bine sau nu să priveşti la televizor?
Le răspundem acestora - că depinde ce şi cât privesc la televizor.
Televizorul nu e nici rău, nici bun; răul şi binele sunt înlăuntrul nostru. Depinde ce ne interesează la televizor. El este un mijloc informaţional, aş spune, necesar timpului prezent.
Televizorul îţi oferă mult - tu trebuie să alegi ceea ce-ţi este de folos. Sunt emisiuni deosebit de interesante şi instructive, dar sunt şi emisiuni deosebit de otrăvitoare. El îţi oferă, tu trebuie să-ţi precizezi foarte bine aşteptările. Dacă ştii să selectezi şi ai puterea să te limitezi doar la emisiunile care îţi sunt spre folos - nu e nimic rău în televizor. Dar dacă priveşti ore întregi până la miezul nopţii, chiar şi după, dacă te laşi cuprins de microbul TV-maniei, dacă ai renunţat la Sfânta Liturghie pentru televizor, dacă-ţi simplifici (reduci) programul de rugăciune zilnică din cauza televizorului - atunci te îndemn să renunţi la televizor, cel puţin pentru un timp.
În secolul al IV-lea, Sfântul Vasile cel Mare a fost întrebat de unii tineri dacă e păcat să citească literatură profană. Este interesant faptul că nu le interzice literatura necreştină, dar le dă sfatul de a avea puterea să selecteze învăţăturile bune de cele nefolositoare, dându-le argument exemplul albinei, care se aşază pe tot felul de flori - şi bune, şi vătămătoare -, dar face imediat deosebirea, adunând polenul doar de pe florile folositoare.
Nouă, celor din mileniul al III-lea, viaţa ne oferă multe. Să avem însă puterea de a lua doar ceea ce ne este folositor.

Istorii cu tâlc: Trei prieteni ai creştinului

Un mirean foarte evlavios în viaţa lui s-a dus la avva Pimen pe când la bătrân se aflau şi alţi fraţi, care veniseră să-i ceară sfatul. Bătrânul îi zice mireanului credincios: „Spune-le fraţilor un cuvânt“. Mireanul răspunde: „Iartă-mă, avva, dar eu am venit aici ca să primesc învăţătură“. Silit însă de bătrân a zis: „Eu sunt mirean, vând legume şi fac negustorie, dezleg snopii şi fac legături mici, cumpăr cu puţin şi vând cu mult. Nu ştiu să vorbesc din Scripturi, dar voi spune o pildă. Un om i-a zis prietenului său: «Vreau să-l văd pe împărat, vino cu mine». Prietenul îi răspunde: «Vin cu tine până la jumătatea drumului». Atunci el îi zice altui prieten: «Vino tu şi mă conduce până la împărat». Acesta îi răspunde: «Te duc până la palatul împăratului». Omul zice şi unui al treilea prieten: «Vino cu mine
până la împărat». El îi răspunde: «Merg, intru în palat, stau, vorbesc şi te duc la împărat»“. Fraţii l-au întrebat care este sensul pildei şi el a răspuns: „Primul prieten este asceza, care îl conduce pe călugăr o bucată de drum; al doilea este curăţenia, care merge cu el până la cer; al treilea este milostivirea, care-l duce până la împăratul nostru Dumnezeu, cu îndrăzneală“. Fraţii au plecat zidiţi sufleteşte la chiliile lor.

Istorii cu tâlc: Despre călugării vrednici

Fraţii părinţi au proorocit despre ultima generaţie de călugăriţe şi întreabă: „Ce am lucrat noi?“. Unul dintre ei, marele avvă Ischyrion, răspunde: „Am îndeplinit poruncile lui Dumnezeu“. Ceilalţi au zis: „Dar cei de după noi, ce vor face?“. El a răspuns: „Vor face jumătate din cât am făcut noi“. „Şi cei de după?“ „Nu vor face nimic din ce-a reuşit să facă generaţia dinainte, dar vor fi foarte încercaţi, iar cei care, atunci, vor fi găsiţi vrednici, vor fi mai presus decât noi şi decât părinţii noştri.“

De ce trebuie sa iubesti batranii?

Aşa suna vechiul proverb românesc, pe care, din păcate, îl auzim tot mai rar astăzi. Dar şi mai rar este aplicat…

Majoritatea oamenilor nu îşi dau seama cât de mult au nevoie de bătrâni. Dacă ei nu ar exista, ce s-ar întâmpla? Unde am mai merge atunci când dorim un sfat? Cine ne-ar mai încuraja în clipele grele? Fireşte că foarte puţini îşi pun aceste întrebări…

Ei văd doar firele albe de păr. Cineva ar trebui să-i înveţe să nu vadă acest lucru. Dar cine ar putea face asta în lumea in care trăim? O lume a agitaţiei, a evoluţiilor continue, a oamenilor plini de griji…

Poate că totuşi există acele personae. Noi, copiii, putem face asta! Cât de mult ne iubim noi bunicii! Cineva îmi spunea că acest cuvânt, ,,bunic”, nu a fost ales aleatoriu. El vine de la cuvântul ,,bun”; astfel, până şi atunci când rostim cuvântul ,,bunic”, mintea ne zboară la bunătate, altruism, dăruire, răbdare.

Trebuie să arătăm asta şi oamenilor care îi nesocotesc. Bătrânii ar trebui să aibă oportuniţăţi şi şanse egale cu ceilalţi! Să le arătăm oamenilor că nu trebuie să privească firele albe! Trebuie să vadă în ele, în semnificaţia lor. Iar fiecare din aceste fire reprezintă o întâmplare, o întâmplare plăcută sau neplăcută, grea sau usoară, întâmplare pe care ei, bătrânii, ne-o arată prin intermediul acelui fir de păr. Să ne trezim şi să apreciem asta! Acel fir de păr reprezintă o şansă extraordinară, o lecţie de viaţa, de care, cu siguranţă, vom avea nevoie mai devreme sau mai târziu. Să le vorbim, să-i tratăm egal, să le ascultăm sfaturile!

Şi, totuşi, ar fi de ajuns? Eu nu cred. În urmă cu câteva zile am participat la o scenă care m-a şocat. Treceam pe lângă casa de bătrâni şi am auzit o parte din din discuţia unui domn de pe stradă şi unui domn care stătea la geamul clădirii. Cel de pe stradă se interesa despre cum era acolo şi cât de mult costa.

M-am întristat. În mintea se clădeau imagini foarte urâte. Îmi era clar faptul că nu le era bine acolo unde locuiau. Sigur era la mijloc conflictul între generaţii. Îmi imaginam nişte tineri intoleranţi care îşi certau părinţii şi nu îi ajutau… Îmi imaginam nişte bătrânei singuri care stăteau toată ziua în compania unei pisicuţe, nefiind vizitaţi de copiii lor.. Îmi imaginam răutate, nesiguranţă, intoleranţă…

Sigur ei simt asta. Nimeni nu ar pleca de undeva de unde este iubit, respectat şi înţeles. Chiar cereau atât de mult? Nu cred. Ce putea un om de şaizeci sau şaptezeci de ani să ceară? Doar linişte şi înţelegere. Brusc îmi apare in minte modelul visului unui astfel de om: o grădiniţă cu flori plăcut mirositoare, un balansoar, o carte bună şi câţiva nepoţei zburdalnici care să alerge după veşnic tânărul bunic şi să-şi plimbe degeţelele prin buclele de argint ale bunicii…

Nu… nu e deloc mult. Noi, tinerii, ne dorim mult mai multe… De ce bătrânii nu au oportunităţi egale cu ale noastre? Dar, mai ales, de ce îi trimitem la case pentru bătrâni? De ce nu ne putem întreba ce le-am făcut încât ei să-şi doreasca să meargă într-un astfel de loc?

Cred că am putea completa renumitul proverb, cu speranţa că, încetul cu încetul, el va atrage atenţia oamenilor: Cine nu are bătrâni, să-şi cumpere; iar cine are, să-i mulţumească lui Dumnezeu şi să-i păstreze!!!

He Thinks He'll Keep Her - Mary Chapin Carpenter

LA UN PAHAR DE ... UMOR!

Se spune ca atunci cand a facut Dumnezeu lumea,a rasturnat sacul cu minuni in locul unde este acum Romania.Uimit peste masura, si putin socat de bunavointa excesiva a Stapanului sau,un inger a exclamat:"-Ce faci,Stapane,la dai prea multe astora! " Dumnezeu ii raspunde insa cu mult calm:"Stai asa sa vezi numai ce conducatori le dau !".

Un politist cade intr-un canal.Se uita el in sus si deodata exclama satisfacut:" Uf,ce bine ca n-are capac!...Altfel pe unde mai ieseam eu de aici ?"

Un nebun se muncea din rasputeri sa bata un cui in perete,insa nu cu varful,ci cu floarea.Alt nebun,care din intamplare se nimerise si el pe acolo,se uita atent la el si ii spune peste masura de amuzat:"-Ba,frate-meu,nu fi asa fraier!Tu nu vezi ca ala e cui pentru peretele opus?"

Trei ardeleni vin cu trenul de la Bucuresti la Cluj.Pe la Ploiesti,unul zice :"-Oof!".Pe la Sibiu,al doilea ardelean zice si el :"-Oof!Oof!".Pe la Alba-Iulia,al treilea face:"-Oof!Oof!Oof!".Ajung in sfarsit ei la Cluj,si primul ardelean zice:"-No,ma,bine c-am ajuns ,ca iaca tat drumul vorbiram numai politica !"

Un fricos mergea odata pe un drum si taman cand a ajuns intr-o padure,s-a inserat.El avea cu dansul doua caldari.Cand a intunecat bine de tot,fricosul tremura tot de frica,si caldarile au inceput atunci sa hodorogeasca.Zise el deci :"-Taci,caldare,taci,nu te teme,ca doar esti cu mine,ce naiba!"

- Am auzit ca aveti de vanzare un caine de paza,domnule! As putea sa-l vad si eu ?

- Prea tarziu,imi pare rau! Ni l-au furat noaptea trecuta !

Un barbat isi cearta dulaul care nu vrea cu nici un chip sa manance mancare speciala pentru caini."-Sa stii,Grivei,ii zice el suparat,daca nu mananci,drept pedeapsa am sa-ti dau mancare gatita de nevasta-mea,asa sa stii !"

Itic a murit intr-un accident si Bula a fost insarcinat sa comunice vestea neplacuta sotiei acestuia cu cat mai multe menajamente.

- Scuzati-ma,va rog,dumneata esti vaduva lui Itic ?

- Nici vorba,domnule ! raspunde femeia foarte indignata.

- Punem pariu?...

Un tigan sta pe prispa ,privind la tiganusul cel mic,care,cazut intr-o baltoaca de noroi,tipa ca din gura de sarpe,murdar cum nu se mai poate.Plictisit,el isi intreaba nevasta :"-Pirandoo !Ce facem cu el?Il spalam sau facem altul ?"

Un tip beat crita mergea pe trei carari spre casa.La un moment dat,zarindu-l pe unul care inchidea un robinet,se duce spre el si-i spune foarte suparat :"-Tu invarteai,mai,strada ?"

Un elefant da peste un musuroi de furnici.Iritate,acestea incepura sa se urce care mai de care pe elefant,dar elefantul se scutura odata si furnicile cad aproape toate jos,mai putin una singura.Celelalte de jos ii striga atunci acesteia :"-Strange-l de gat , strange-l de gat !"

Santinela : -Stai! Cine vine ?

Soldatul : - Prieten cu sticla !

Santinela : - Prietenul trece,sticla ramane !

-Tot mai sustii,draga, ca despartirea intareste dragostea ?

- Bineinteles ! Cu cat sta mai mult sotul meu in deplasare,cu atat il iubesc mai mult pe Vasile !

Un politist examineaza foarte concentrat un geam spart. "-Mda ,isi spuse el,exact cum mi-am inchipuit ! E spart pe amandoua partile !"

Doi betivi veneau de la carciuma ; unul dintre ei venea in patru labe,iar celalalt sprijinindu-se de un gard.Cel sprijinit de gard rade si spune :"-Mai,da'ce rau ai ajuns,ca mergi in patru labe !",la care cel ce mergea de-a busilea ii replica ranjind :"-Da' ce-i face tu, cand s-a termina gardul !"

O broasca statea pe frunza unui nufar pe un lac.La un moment dat prinse sa strige,cat putu de tare :"Hei,you!",dupa care se arunca in apa,iese la suprafata,se urca pe o alta frunza de nufar si zice :"Who,me ?"

- De ce rad oltenii batrani asa de mult ?

- Pentru ca ,din cand in cand,incep sa inteleaga bancurile pe care le-au auzit in tinerete !

Se spune ca prima oara in Ardeal au venit ungurii. Se da ungurul jos de pe cal,ca sa bea si el niste apa.Cand se intoarce,nu mai vede nici urma de cal,dar in locul lui observa un biletel pe care statea scris :"No,multam,ii tare fain calul !"

Un betiv tot dadea tarcoale unui stalp,lovind cu pumnii in el si strigand cat il tinea gura :"Ai dracu' astia,dom'le,m-au inchis aici !"

O doamna ,aflata la volan,vede in fata ei doi barbati catarandu-se pe un stalp de telegraf.Trecand pe langa ei,le striga :"-Hei,nu va speriati ! am carnet de 10 ani de zile !"

- Mama,mama,vino repede ! Tata a lesinat !

- Vai de mine,dar ce s-a intamplat ?

- L-am pacalit,spunandu-i ca a venit Garda financiara la magazinul lui !

Tatal si baietelul merg la un targ de vite.La un moment dat,baietelul intreaba curios :

- Taticule,de ce nenea acela ciupeste vaca de pulpa din spate ?

- Stii,inainte de a o cumpara ,el verifica ce calitate are !

A doua zi dimineata,pustiul isi striga tatal :

- Tata,vino repede,cred ca nenea postasul vrea s-o cumpere pe mama !

Trei betivi stateau la o masa si se laudau care mai de care cu ispravile sale.

- Bre,spune unul,eu cand ma duc acasa,bat nevasta,bat copiii,fac prapad mare !

- Eu,se lauda si al doilea betiv,cand ma duc acasa,bat vecinii,bat tot cartierul !

- Eu,facu cel treilea,cand ma duc acasa,bat pe la toti pe la usi !

Ardeleanul soseste cu intarziere la impartirea darurilor,si Dumnezeu ii spune amarat :

- Imi pare rau de tine,nu mi-a mai ramas decat frumusetea si prostia,fiule,ce sa-ti fac ?Alege-ti!

- Apai,doamne,frumusetea-i trecatoare !

La o benzinarie vin cativa copii cu galeti in mana :"Repede,repede,dati-ne benzina!Arde scoala!"

Dupa operatie,pacientul se trezeste."-Fiti linistit,domnule,ii spune sora;eu am tras storurile,deoarece casa de vizavi arde si n-am vrut ca ,atunci cand va treziti,sa va credeti in iad !"

- Cine a indraznit sa-mi rascoleasca biroul in halul asta ? tuna directorul.

- Baiatul d-voastra cel mic,domnule !

- Talentat copil,nu-i asa ?

Noapte de iarna,furtuna,un brutar tocmai voia sa inchida magazinul,cand intra pe usa un client infrigurat care voia sa cumpere doua cornuri.

- Sunteti insurat,domnule ? intreaba brutarul.

- Bineinteles! Dar ce,credeti ca mama m-ar fi trimis la cumparaturi pe o vreme ca asata ?!

Doua cortegii funerare se intalnesc la poarta cimitirului.Cei domni indoliati care precedau cortegiile se indreapta unul spre celalalt.

- Condoleante,domnule!...Sotia?

- Multumesc,nu.Soacra !

- Bun si asa !

- Tata,spune-mi,de ce barbatii de la noi nu pot avea mai multe sotii,asa cum e in Africa ?

- Esti inca mic,fiule! Cand vei creste ,o sa intelegi de ce legea ne apara !...

GURA LUMII-BANCURI,GLUME,VERSURI

O buna memorie ne ajuta sa uitam orice datorie.

Tatal catre fiul sau :" Dragul meu,e timpul sa te descurci singur !Doar n-ai pretentia ca maica-ta sa ne intretina pe amandoi !"

Sigur ca ea nu era Venera...,dar ceva veneric in ea s-a gasit !

Intr-o singura privinta barbatii si femeile sunt de aceeasi parere : si unii,si altii nu au pic de incredere in femei !

Cum sa-i faci unui om bine ?Foarte simplu,ii faci mai rau,si pe urma ii redai starea initiala !

Intotdeauna este placut sa observi cum altii comit greselile pe care singur le faceai candva !

Nu sta unde se nimereste-pot sa te mai nimereasca o data!

Cel mai scurt banc politic romanesc :" Ptiu !"

...Mergeti pe podul asta pana la mijlocul lui,apoi faceti la stanga !

Daca vrei sa afli neajunsurile unei fete,laud-o in fata prietenelor ei !

Mai bine sa tai creanga de sub picioare,inainte sa fii agatat de ea !

Uneori trebuie sa te prefaci prostut ca sa nu arati a idiot !

Politicianul este acea persoana care gandeste de doua ori,inainte sa nu spuna nimic !

Soacra-mea are o memorie de elefant!...Si o mutra tot asa !...

Mare baftos amicul Nae!Acum trei luni si-a facut o asigurare pentru accidente,si de tunci a fost de trei ori calcat de masina !

Nu lasa pe maine ce poti face astazi...prin altcineva !

Daca vrei sa faci pe prostul,te rog sa vii in locul meu,domnule !

Tata,o mana criminala a spart chiuveta de la baie dand cu piciorul in ea !

Daca vrei sa omori usor un strut,sperie-l pe asfalt !

Speranta te tine in viata,dar asteptarea te omoara !

Doi politisti numarau odata o bila !

Azi am batut un record :am reusit sa dezleg un puzzle pe care scria :"de la 3 la 5 ani" !

Asculta,fiule,doar n-am facut atatea sacrificii sa te tin in scoli,ca tu sa ajungi medic si apoi sa-mi interzici sa beau si sa fumez !

Nevasta mea sta in genunchi in fata mea;sta in genunchi si-mi spune:"Iesi,ma,odata de sub pat,ca dai de dracu cu mine,sa stii !"

In privinta veselei,am ajuns la un compromis cu nevasta-mea.Eu le spal,si ea le lasa sa se usuce!

Mai bine mor neinteles de nimeni,decat sa ma tot explic toata viata!

Beau ca sa-mi inec amarul,dar degeaba;netrebnicul a invatat sa inoate!

Doctorul : "Sau e mort sau mi s-a stricat mie stetoscopul!"

Secretara ideala trebuie sa aiba varsta de 20 de ani si cel putin 30 de ani vechime de specialitate.

"Cucuriguuu!" exclama gaina.De uimire cocosul a facut un ou!

INSAILARI VERSIFICATE

Solutie Fabula cu cap rondelul preturilor

-Bre vecine,nu stiu,zau, " -Esti anacronic si total depasit! ah,preturile-acestea indraznete,

Ce a fost de capul tau: (Ii spuse odata unui bat de chibrit cat de nerusinat iti rad in fata !

Gandul prost ori ceasul rau! O bricheta de treci prin magazine iti ingheata

Cum gasit-ai tu cu cale Frumoasa,stilata sangele-n vine,faci tot fete-fete.

Sa-ti dai fata dumitale Si foarte cocheta).

Unui ala care e Uita-te la tine cum arati! cu firea lor zglobie,sugubeata,

In stare de orisice?! Pfui,un simplu bat! mereu,mereu se iau cu tine-n bete,

Asta-ntr-o luna,pe cuvant!, Ia seama la mine ah,preturile-acestea indraznete,

Iti baga fata in pamant! Ce aratoasa cat de nerusinat iti rad in fata!

-Esti sigur,bre?Pai,de-i asa, Si gratioasa

I-o dau si pe nevasta-mea! Sunt! Vezi bine te uiti cu jind prin galantare,piete,

"Grijuliul" Nu poti sa te masori cu mine!" te-nvarti fara de noima-o paiata,

Intr-o zi de dimineata, Batul,cuminte, nauca si cu gesturi nataflete -

Un vecin de-al meu,Zgabeata, O privi cu luare aminte si-nghiti in sec ,prea saturat de viata...

Cum statea asa pe-afara Si cu o voce joasa

Tot tragand dintr-o tigara, Ii servi acest hap: ah,preturile-acestea indraznete!...

O vede pe soacra-sa "-Degeaba esti asa frumoasa Musafir incomod

(S-o vada nu prea-i ardea!) Daca n-ai,ca mine,cap!" Musafirul nu mai pleaca!

Aranjata si cocheta, Lamurire Gazda-i sincer indignata,

Calare pe bicicleta, O doamna mangaia odat-un miel Nu mai stie ce sa faca

Pedaland cu mare graba. Si cu mirare se uita la el Spre-a-l face sa plece-odata!

Curios dansul o-ntreaba: (Nu mai vazuse miel in viata sa "-Dragul meu('ndrazni sa-i spuna),

"-Mama soacra,cu iertare, Si-un lucru tare o contraria). Iarta-ma ca-ti zic aceasta,

Unde-alergi asa de tare?" Asa ca-l intreba pe baci:"Ionita, Esti la noi de-o saptamana,

Ea-i raspunde,fara toane: Cum de-acest miel inca n-are cornite?" Si nu ti-ai vazut nevasta!

"-Ia,la cimitir,Ioane!" Ciobanul-un vlajgan cu mintea-ntreaga, Oare dor de ea nu-ti este,

Parca desteptat din vis, Neprefacut si pus mereu pe saga - Constiinta nu te-apasa ?

Zgabeata atunci i-a zis: Raspuns cucoanei repede i-a dat: Nu crezi ca se plictiseste,

(Privind-o cu ochi vioi): "-Pai,doamna,fi'ndca nu s-a insurat!" Stand singura acum acasa?"

"-Ce?La cimitir,mamuca? Fabula cuminte "-Cred ca ai dreptate,-asa e,

Si cine o sa-ti aduca Stateau odata cica la sueta Ce-o fi fost in mintea mea?

Bicicleta inapoi ?!" O vulpe si-o maimuta indiscreta. Chiar acum ma duc,bre Nae,

Explicatie Maimuta,guraliva si zevzeaca, S-o chem aici si pe ea!"

O scena oarecare,conjugala: Se lauda:"-Nu-i nimeni sa ma-ntreaca Bahica

Sotia-i face sotului morala. In imitat,ca-s foc de talentata! Unuia-i spune barmanul cu naduf:

-Ce se intampla,omule,cu tine? Fara probleme eu imit pe data! " - M-am saturat de d-voastra,uf!

Cum nu ti-e nici un pic rusine? Spune-mi,cumatra,daca stii cumva Daca in cinci minute nu platiti,

Mai rau ca tine-un altul nu-i, Vreun animal care ma poate imita?" Chem politistu-aici,asa sa stiti! "

Caci ai ajuns de rasul satului! Vazandu-i ifosele,vulpea a zambit, C-o licarire smechera-n privire,

Stii ca aseara cand s-a innoptat, Si-n felu-acesta cica i-a vorbit : A inganat clientul(hot din fire!):

Te-am adus acasa mort de beat?Iar tu numeste-mi pe-ala fara minte -Si crezi mata ca daca-acesta vine,

Raspuns ii dete sotu-ntr-un tarziu: Care si-ar pune-n gand sa te imite! Va vrea s-achite plata pentru mine?

-Pai,daca eram mort,de und'sa stiu?!

Cea mai tare clasa din Sfantul Iosif:Clasa a XII a A

Mama mea este cea mai buna

Fara alte cuvinte! Mama este fiinta...pe care intreg
> universul nu o poate
> inlocui!
>
>
>
>
>
>
>
>
> MAMA MEA
> ESTE CEA MAI BUNA
>
> Un mesaj
> foarte frumos pentru toti
>
>
>
> Cind tu aveai 1an ea te hranea si te
> imbaia.
>
> I-ai
> multumit plingind toata noaptea.
>
>
>
> Cind tu
> aveai 2 ani ea te-a invatat sa mergi.
>
> I-ai
> multumit fugind cind ea te chema.
>
>
>
>
>
> Cind tu
> aveai 3 ani ea iti pregatea toata mincarea cu
> dragoste.
>
> I-ai
> multumit
> aruncind farfuria pe jos.
>
>
>
>
> Cind tu
> aveai 4 ani ti-a dat creioane colorate.
>
> I-ai multumit colorind masa
> ,
> usa si peretii din
> sufragerie.
>
>
>
> Cind tu
> aveai 5 ani te-a imbracat pentru vacanta.
>
> I-ai
> multumit sarind in prima balta.
>
>
>
>
>
>
> Cind tu
> aveai 6 ani te-a dus la scoala.
>
> I-ai
> multumit strigind nu merg.
>
>
>
> Cind tu
> aveai 7 ani ti-a cumparat o minge.
>
> I-ai
> multumit aruncind-o in fereastra
> vecinilor.
>
>
>
> Cind tu
> aveai 8 ani
> ti-a dat o inghetata.
>
> I-ai
> multumit scapind-o in poala.
>
>
>
>
> Cind tu
> aveai 9 ani ti-a platit lectii de pian.
>
> I-ai multumit ca nici macar nu te-ai deranjat sa
> exersezi vreodata.
>
>
>
> Cind tu
> aveai 10 ani te ducea toata ziua cu masina de la fotbal la
> gimnastica
> de la o zi
> de nastere la
> alta.
>
>
> I-ai
> multumit ca sareai din masina si nu te uitai niciodata
> inapoi.
>
>
>
> Cind tu
> aveai 11 ani te-a dus pe tine si pe prietenii tai la
> cinema.
>
> I-ai
> multumit cerindu-i sa stea in alt
> rind.
>
>
>
> Cind tu
> aveai 12 ani te-a avertizat sa nu te uiti la anumite
> programe la TV.
>
> I-ai
> multumit asteptind sa iasa din casa.
>
>
>
> Cind tu
> aveai 13 ani ti-a sugerat cum sa
> te tunzi.
>
> I-ai
> multumit spunindu-i ca nu are gusturi.
>
>
>
> Cind tu
> aveai 14 ani ti-a platit o tabara de vara de o
> luna.
>
> I-ai
> multumit uitind sa-i scrii macar o scrisoare.
>
>
>
>
>
> Cind tu
> aveai 15 ani venea de la lucru si-si dorea o
> imbratisare,
>
> I-ai
> multumit stind in camera ta cu
> usa incuiata.
>
>
>
> Cind tu
> aveai 16 ani te-a invatat sa-i conduci masina.
>
>
> I-ai
> multumit luindu-i-o de cite ori puteai.
>
>
>
> Cind tu
> aveai 17 ani ea astepta un telefon important.
>
>
> I-ai multumit stind la telefon toata
> noaptea.
>
>
>
> Cind tu
> aveai 18 ani ea plingea la festivitatea ta de absolvire a
> liceului.
>
> I-ai
> multumit
> stind la petrecere pina in zori.
>
>
>
> Cind tu
> aveai 19 ani ti-a platit facultatea, te-a dus in campus si
> ti-a carat
> bagajele.
>
> I-ai
> multumit salutind-o in afara camerei ca sa nu te simti jenat
> in fata
> prietenilor.
>
>
>
> Cind tu
> aveai 20 de ani te-a intrebat daca te intilnesti cu vreo
> fata.
>
> I-ai
> multumit spunind-i "Nu-i treaba ta!"
>
>
>
>
> Cind tu aveai 21 de ani ti-a sugerat
> anumite cariere pentru viitorul
> tau.
>
> I-ai
> multumit spunind-i "Nu vreau sa fiu ca
> tine!"
>
>
>
> Cind tu
> aveai 22 de ani te imbratisa la absolvirea
> facultatii.
>
> I-ai
> multumit
> intrebind-o daca
> poate sa-ti plateasca o excursie prin Europa.
>
>
>
>
> Cind tu
> aveai 23 de ani ti-a dat mobila pentru primul tau
> apartament.
>
> I-ai
> multumit spunindu-le prietenilor ca era urita.
>
>
>
>
> Cind tu
> aveai 24 de ani ti-a cunoscut logodnica si te-a intrebat de
> planurile
>
> de
> viitor.
>
> I-ai
> multumit spunindu-i printre dinti: "Maaaaami, te
> rog"!
>
>
>
> Cind tu
> aveai 25 de ani te-a ajutat sa-ti plateti nunta si a plins
> si
> ti-a spus
> cit de
> mult te iubea.
>
> I-ai
> multumit mutindu-te in cealalta parte a tarii.
>
>
>
>
> Cind tu
> aveai 30 de ani te-a sunat sa-ti dea un sfat pentru
> copil.
>
> I-ai
> multumit spunind-i "Lucrurile sunt diferite
> acum"
>
>
>
> Cind tu
> aveai 40 de ani te-a sunat sa-ti aminteasca de aniversarea
> unei rude.
>
> I-ai
> multumit spunindu-i ca erai foarte ocupat chiar
> atunci.
>
>
>
> Cind tu
> aveai 50 de ani ea era bolnava si avea nevoie sa ai grija de
> ea.
>
> I-ai
> multumit citind despre povara care devin parintii
> pentru copiii lor.
>
>
>
>
> Si apoi,
> intr-o zi, ea a murit in tacere. SI tot ce nu ai facut
> vreodata s-a
> intors
> lovind ca traznetul in INIMA ta.
>
>
>
> Daca ea
> mai este pe aproape, nu uita sa o iubesti mai mult ca
> niciodata.
>
>
>
> Daca ea nu
> mai este, aminteste-ti dragostea ei neconditionata si da-o
> mai
> departe.
>
>
>
> Amintesteti mereu sa o iubesti pe mama
> ta.
>
>
>
> Pentru ca
> nu ai decit o singura mama in toata
> viata ta.

Phantasie hat flugen

UND MORGEN FRUH KUSS ICH DICH WACH

Scrisoarea a 3 a Versiunea din Jeep

Iata vine-un Jeep pe strada, cu un girofar pe el,

Baiazid statea in dreapta si rosti catre sofer:

"Sper ca Mircea sa ajunga, sa nu-ntarzie din nou.

Ia vezi daca-a tras masina, langa gura de metrou..".

"-N-a venit Maria Ta, zise el privind in jur..."

"-Si mi-a zis ca fix la 12 ne vedem langa Carrefour".

Asteptand vreo 5 minute , isi pierdu orice rabdare,

Si trimite bodiguarzii sa se uite prin parcare

La un semn (curba la dreapta), se opreste un X5.

Si din el coboara Mircea, in bermube si opinci.

Printre turci porni agale, si privindu-i cu nesat,

Le-arata un "Sony Vaio", care-l tine la subrat.

Agitat , la el in Jeep, si-mbracat tot in civil,

Baiazid nu mai rezista si il suna pe mobil:

"-Tu esti Mircea?"..."-Da-mparate, am uitat sa iti dau bip,

Dar am stat mult la Rovine, era coada la Agip.

Nici n-am nimerit din prima, ca nu vin aici prea des,

Si-am luat-o si pe centura, indrumat de GPS.

Acum am parcat masina. Unde esti?, ca vin la tine....."

"-Sunt la mine in masina si te vad, te-ndrepti spre mine".

Si de-ndata ajunse Mircea si urca la turc in jeep.

Si-ncepu sa ii explice ca nu vrea, cu nici un chip

Sa isi stranga intreaga oaste la Rovine in campii,

Si sa lupte pan' la moarte cu ai turcului spahii.

"-Baiazide, stii ca-i criza, si-acum viata-i foarte grea,

Ma gandeam ca sa ne batem,... dar la "Heroes" in retea.

Sau in loc sa cuceresti, cu armate-al meu popor,

Nu ai vrea , daca ai wireless , sa jucam "conQUIZtador"?

"-Cum cand turcii-mi sunt in vama , si-am venit din Istambul,

Tu nu vrei ca sa ne batem, ca nu ti se pare "cool"?

Eu nu-s disperat ca tine sa stau nopti intregi pe net,

Eu traiesc in realitate, si nu e nici un secret

Ca am fost in multe lupte : Varna , Ialta sau Oituz...."

"-Pai eu sunt online tot timpul, nu puteai sa dai un "buzz"??"

"-Mircea!!! Vin c-o intreaga oaste , iar tu faci misto de noi..,

Maine sunt aici cu turcii si-ti declar de-acum razboi".

"-Cum vrei tu marite rege, eu speram sa ma-ntelegi,

Caci de-ajungem la cutite, voi nu mai plecati intregi.

N-as vrea sa pun pe "YouTube", cu-ai tai morti,videoclipuri,

Nici ca Dunarea sa-nnece spumegand a tale jeep-uri.

Dar, de asta ti-e dorinta, maine ne vedem la lupta,

Si-ti promit ca pleci d-aici cel putin c-o mana rupta.

"Si zicand acestea Mircea, il lasa pe Baiazid.

Si trantindu-i portiera el pleca la pas grabit.

Cand ajunse la masina, gasi-n geam , pe-un bilet scris:

"Scuze.V-am blocat o roata, c-ati parcat pe "interzis"..."

Si da Mircea multe mailuri, sms-uri, mii de "bip"-uri,

Ca sa-si stranga toti ostenii si sa ii indese-n "Jeep"-uri.

Demarand in mare tromba, se-ndreptara spre Rovine,

Dar aici gasira turcii, toti cu pantalonii-n vine.

Toti vaitandu-se de moarte, ghemuiti prin iarba scurta

Rezemati de cate-un ciot, si tinandu-se de burta.

"-Baiazid , hai sa ne batem....!! , Unde esti, de ce nu vii?"

"-Mi-am scos in oras ostenii, si i-am dus la KFC.

Si-am mancat cu poft-aseara, tot ce ni s-a pus pe masa..."

Raspunse-ncordat sultanul dintro tufa mai retrasa.

"-N-am stiut ca la "fast-foud"-uri nu e bine sa mananci,

Mai ales in Romania , fiindca risti sa pleci pe "branci"...

Nu mai vreau ca sa ne batem, iarta-ma a fost o farsa..

Da-ne niste "triferment" si-o sa facem cale-ntoarsa"...

Si asa a scapat Mircea de o lupta la Rovine.

Deci se vede pan-la urma ca "fast-food"-ul face bine.

Asta-i tot...Dar fiti voi siguri ca Istoria o sa zica:

"Turcii l-au vazut pe Mircea si-au facut pe ei de frica"..

Pezioala despre secs

Poezioala desple
> secs
>
>
> Făcui fălă să vleau o constatale
> La glădiniţă ieli, când am
> picat,
> (Cu toate că-s de-un an în glupa male)
> Să mol dacă glumesc, pe
> omoplat!
>
> Ne-a esplicat doamna educatoale
> Amănunţit, chial ne-a si
> desenat,
> Cum am ajuns să ezigstăm sub soale,
> Cum fiecale a fost
> plocleat,
>
> Elam ochi si
> ulechi de culios
> Să aflu cum pe lume am venit,
> Si chipes si isteţ, da' si
> flumos,
> Da' nu te mint, mai mult m-a plictisit,
>
> C-al fi o balză,
> cale-n noptiţică,
> Ne-aduţe-n pliscu' ei, împachetaţi,
> Când scapă si mămica
> de bultică
> Făcută de la ouă si câlnaţi,
>
> Cum zboală balza asta-nţet,
> agale,
> Vleo nouă luni, să iasă luclu bun
> Si cum agiungem în pătuţ si-n
> ţoale
> Pe cosul
> casei, ca si Mos Clăciun....
>
> Să vezi măi flate, ţe
> educatoale (!)
> Fălă misto, chial m-a lăsat pelplex,
> La vâlsta ei, (ţe
> ţâţe, ce piţioale !)
> Să nu stie nimica desple secs ???
>

Madalina

Draga Madalina

Imi este foarte dooooor de tine si te apreciez foarte mult